Maia şi pictura ca mirabilitate
Într-o lume în care invidiile te pot anula, mai ales dacă ai talent, Maia M. Martin ritmează temerar culoare şi forme şi se îndreaptă cu mare curaj spre avangardism
Este de notorietate faptul că Târgoviştea, în ultimele două decenii, a dăruit artei plastice româneşti un reprezentativ grup de pictori. Este un grup din care face parte si Maia M. Martin şi care, la cei aproape treizeci de ani, a reuşit să fie prezentă în cincisprezece expoziţii de grup şi personale, impunându-se atenţiei specialiştilor- Şi nu este uşor lucru să răzbeşti într-o lume unde invidiile te pot anula, mai ales când ai talent. Dar Maia este făcută dintr-un aliaj puternic şi rezistent şi-şi stăpâneşte cu măiestrie demersul pictural. Căci, luând seama la ceea ce face cu penel “bine temperat”, Maia M. Martin- aşa cum se recomandă această târgovişteancă în aceste zile la Galeria Basil din Bucureşti - , eşti tentat să o vezi în postura unui descoperitor de noi orizonturi, pentru că are o asemenea vocaţie. Ritmează temerar culoare şi forme, mixează tehnici avangardiste, ele dând suprarelismul ilizibil, luând, în sens benefic, sugestii din Chagall sau Vermeer, ori din Pallady, pictoriţa seduce prin viziuni antinomice - aspiraţia în stelaritate şi nelinişti destinale de natură orfică. Picturile Maiei M. Martin au şi o subiacenţă secretă de sensuri generatoare de viziuni cu valoare de mituri, de unde şi idea – generic a expoziţiei “Miri sub soare”. Cred că Maia M. Martin îşi vede arta ca pe un mariaj de sensuri şi simboluri, configurând mesaje în astral. Este o artă a mirabilităţii.
George Coandă
Ziarul “Jurnalul de Dâmboviţa, marţi 30 mai 2006
Este de notorietate faptul că Târgoviştea, în ultimele două decenii, a dăruit artei plastice româneşti un reprezentativ grup de pictori. Este un grup din care face parte si Maia M. Martin şi care, la cei aproape treizeci de ani, a reuşit să fie prezentă în cincisprezece expoziţii de grup şi personale, impunându-se atenţiei specialiştilor- Şi nu este uşor lucru să răzbeşti într-o lume unde invidiile te pot anula, mai ales când ai talent. Dar Maia este făcută dintr-un aliaj puternic şi rezistent şi-şi stăpâneşte cu măiestrie demersul pictural. Căci, luând seama la ceea ce face cu penel “bine temperat”, Maia M. Martin- aşa cum se recomandă această târgovişteancă în aceste zile la Galeria Basil din Bucureşti - , eşti tentat să o vezi în postura unui descoperitor de noi orizonturi, pentru că are o asemenea vocaţie. Ritmează temerar culoare şi forme, mixează tehnici avangardiste, ele dând suprarelismul ilizibil, luând, în sens benefic, sugestii din Chagall sau Vermeer, ori din Pallady, pictoriţa seduce prin viziuni antinomice - aspiraţia în stelaritate şi nelinişti destinale de natură orfică. Picturile Maiei M. Martin au şi o subiacenţă secretă de sensuri generatoare de viziuni cu valoare de mituri, de unde şi idea – generic a expoziţiei “Miri sub soare”. Cred că Maia M. Martin îşi vede arta ca pe un mariaj de sensuri şi simboluri, configurând mesaje în astral. Este o artă a mirabilităţii.
George Coandă
Ziarul “Jurnalul de Dâmboviţa, marţi 30 mai 2006
