Modalităţi plastice de exprimare în pictura Maiei Martin
Sau
Cum am ajuns să pictez în al meu stil
Preambul
De-a lungul anilor preocupările mele au fost legate de obţinerea unor noi modalităţi expresive de redare a formelor, dar şi a unor noi modalităţi de aşternere a culorilor. Am experimentat tehnici diferite, iar acest stil “neo-pointilist” sau “maia-pointilist” l-am definitivat la finele anului 2008 prin lucrările “Cu câinele pe pajişte” (I şi II). Acestea fac parte dintr-un proiect ce cuprinde compoziţii abstracte şi abstract-figurative, proiect intitulat “Îmbrăţişează-mă-n culoare”.
Cum am ajuns să pictez în al meu stil
Preambul
De-a lungul anilor preocupările mele au fost legate de obţinerea unor noi modalităţi expresive de redare a formelor, dar şi a unor noi modalităţi de aşternere a culorilor. Am experimentat tehnici diferite, iar acest stil “neo-pointilist” sau “maia-pointilist” l-am definitivat la finele anului 2008 prin lucrările “Cu câinele pe pajişte” (I şi II). Acestea fac parte dintr-un proiect ce cuprinde compoziţii abstracte şi abstract-figurative, proiect intitulat “Îmbrăţişează-mă-n culoare”.
După încă un an, m-am reîntors la pictura
figurativ-abstractă, păstrând aceleaşi forme suprarealiste şi adaugând
elemente de pictură naivă. Maniera însă de a picta, obţinută prin
exerciţiul compoziţiilor abstracte, am transpus-o şi în această zonă un
pic mai figurativă. Aşternerea tuşelor de mărimi, forme şi direcţii
diferite, îmi permite folosirea unor culori puternice, odihnite apoi în
straturi succesive de alb, galben, pe de o parte, dar şi tensionarea şi
detensionarea formelor în funcţie de nevoile plastice. Forma este
iniţial pulverizată, pentru ca apoi să o reunesc în straturile finale
uniforme şi să o leg de ea însăşi prin linie. O linie neagră, de cele
mai multe ori, o linie ce accentuează mesajul compoziţiei şi se scaldă
în luminozitatea culorilor. Dorinţa
mea este de a deveni prin artă mai bună, dar şi de a răzbi către
bunătatea celor ce privesc. Un mesaj moral, adresat umanităţii.
În anii 1999-2000 am fost preocupată de studiu, dar am realizat şi câteva compoziţii diferite.
2001
În anii 2001-2002 am început, pe lângă studiul de atelier, să caut forme
noi, deformând, exagerând modelele umane realizate în stil clasic. În
aceşti ani am realizat sute de schiţe de deformări expresive. Am căutat
noi tensiuni ale liniei şi formei. Această deformare însă am vrut să fie
unitară şi să poate fi aplicată şi asupra obiectelor neînsufleţite din
interiorul unui camin, dar şi asupra peisajelor cu toate elementele din
care este alcătuit: cer, nor, sol, mare, valuri, copaci, plante. peisaj
populat de păsari, animale, insecte şi alte vietăţi. Această căutare
mi-a fost sprijinită de asistentul prof. Marian Maria, îndeosebi, şi de
profesorul univ. Vladimir Zamfirescu. Fără muncă însă şi fără dorinţa
obsedantă de a ajunge la ceva nou, nu aş fi realizat nimic.
Initial schiţele au fost predominată de linie. Domnul Liviu (Marian Maria, dar căruia toţi îi spuneam Liviu) m-a îndemnat să lucrez în linie seacă, cu markerul dacă se poate. Domnul V. Zamfirescu vroia să lucrez în linie modulată, asemenea orientalilor. Văzând plăcerea mea de a lucra cu linii curbe, mi-au interzis pentru multă vreme să o mai folosesc, pentru a cunoaşte şi explora liniile frânte şi tensiunile acestora. În unele schiţe din acea perioadă elementele sunt robotizate. După ce am asimilat şi această lecţie, am putut îmbina linia curbă, cu linia frântă, creând armonii şi tensiuni noi.
Initial schiţele au fost predominată de linie. Domnul Liviu (Marian Maria, dar căruia toţi îi spuneam Liviu) m-a îndemnat să lucrez în linie seacă, cu markerul dacă se poate. Domnul V. Zamfirescu vroia să lucrez în linie modulată, asemenea orientalilor. Văzând plăcerea mea de a lucra cu linii curbe, mi-au interzis pentru multă vreme să o mai folosesc, pentru a cunoaşte şi explora liniile frânte şi tensiunile acestora. În unele schiţe din acea perioadă elementele sunt robotizate. După ce am asimilat şi această lecţie, am putut îmbina linia curbă, cu linia frântă, creând armonii şi tensiuni noi.
2002
Treptat am rafinat această lume şi am ajuns să realizez compoziţii din ce în ce mai ample sau/şi din ce în ce mai esenţializate.
Exerciţiu de deformare a corpului uman, 2001
În 2003 lucram cu o vervă uluitoare. Mă durea mâna, puneam foi de varză
pe ea, o pansam, şi lucram în continuare. Căutam formule de a transpune
aceste schiţe realizate numai în linie pe format mare şi în culoare. Din
aceasta perioadă mi-au rămas multe lucrări în care se văd căutările de
transpunere a liniei abstracte în linie picturală, în cărbune sau
acuarelă. În alte situaţii linia rămâne seacă şi simplă.
2003
Provocarea cea mai mare, provocare căreia am încercat să-i raspund timp
de mulţi ani, până în 2008, a fost să găsesc şi o formă originală de a
aşterne culoarea. Am încercat astfel diverse fonduri: zgâriate,
acuarelizate, pastelate, violente, cu tuşe asezate simetric sau
asimetric, texturări şi aplatizări diverse. Am trecut astfel la nivel
cromatic prin expresionism, suprarealism şi fovism. Am încercat
monocromii şi policromii diverse. Toate aceste încercări au condus către
un stil ce s-a definitivat în anul 2008 o dată cu realizarea
proiectului ce cuprinde compoziţii abstracte, proiect intitulat "Îmbrăţişează-mă-n culoare".
Am experimentat aceasta nouă modalitate de aşternere a tuşelor şi de
realizare a tonalităţilor de culoare până în anul 2009 inclusiv, numai
în compoziţii abstracte. Eliberată de acest proiect, după doi ani de
zile, începând cu anul 2010 am abordat subiecte cât mai diverse şi
provocatoare într-un stil ce îmbină figurativul şi abstractul. În aceste
noi compoziţii figurativ-abstracte am folosit aceeaşi tehnică
pointilistă (neo-pointilista sau maia-pointilistă, cum am început să o
numesc în glumă).
Privind în urmă poţi vedea etapele de formare a acestei tehnici din anul 2004, în lucrări ca Scăpat de crocodil, Compoziţie cu elefant, Culegând floarea şi încheind cu anul 2008 (de pildă, Compoziţie V sau Compoziţie X). Stilul s-a conturat complet în ultimele lucrări ale acelui an: Compoziţie XIV- Bob şi Boabă împreună şi dipticul Cu câinele pe pajişte.
Privind în urmă poţi vedea etapele de formare a acestei tehnici din anul 2004, în lucrări ca Scăpat de crocodil, Compoziţie cu elefant, Culegând floarea şi încheind cu anul 2008 (de pildă, Compoziţie V sau Compoziţie X). Stilul s-a conturat complet în ultimele lucrări ale acelui an: Compoziţie XIV- Bob şi Boabă împreună şi dipticul Cu câinele pe pajişte.
2004
2008
În anii ce au precedat această explozie cromatică, mă refer la anii 2006
şi 2007, am reluat şi am realizat sute de schiţe pe care le-am trecut
pe hârtie de desen bună, aşternute în tuş cu peniţa, pensula sau
beţigaşul de bambus. Am folosit o linie modulată al carui duct m-a
încântat şi cucerit. Inclusiv picturile mele din acea perioadă au
explorat posibilităţile de transpunere a graficii de mici dimensiuni în
pictură de mari dimensiuni în alb şi negru. Mă refer la lucrări ca Ajutorul(2006), Dăruind mană cerească (2006), Te aştept! Vii?(2007) şi Lasă-mă să zbor (2007), ca să enumar doar câteva dintre ele.
2006
Cucerind linia, am trecut la cucerirea cromatică din anii ce au urmat.
Compoziţiile din perioada 2008-2011 au la bază aceste schiţe realizate
în 2006-2007.
2009
În sfârşit, eu, ca artist, mi-am găsit liniştea şi drumul, într-un stil
original în care linia, forma şi culoarea se îmbină într-un tot unitar.
Nu-mi rămâne decât să încerc să comunic gândurile şi sentimentele mele
cu aceste mijloace plastice şi să duc mai departe aceste căutări cu
maturitate şi bucurie creatoare.
Vă invit să cuceriţi alături de mine noi orizonturi păşind spre esenţializare prin linii şi culoare!
Vă invit să cuceriţi alături de mine noi orizonturi păşind spre esenţializare prin linii şi culoare!
2010 - 2011
Maia Martin
4 februarie 2011
4 februarie 2011